Locuri de la munte, prin Banat sau aiurea

← Povestiri

Coperta „Urma”

Urma

O povestire · The Trace, a story

Într-un viitor apropiat, turele pe munte nu se mai povestesc. Se trăiesc. Trace, un AI care ține minte fiecare pas, transformă ziua ta într-o tură pe care oricine o poate parcurge, cu vocea ta, cu lumina și mirosul pădurii. Un om care a scris despre munte toată viața pleacă din nou pe traseele lui. Dar lucrurile încep să se amestece: anotimpuri care nu se potrivesc, sate pe care le-a mai văzut în alte locuri, mesaje care nu sună a cei care le trimit. Și o întrebare care nu-i dă pace: cine merge, de fapt, pe urmele cui?

  1. Un miros matur
  2. Variantă
  3. Prima zăpadă

Descarcă

Română · UrmaPDFEPUB
English · The TracePDFEPUB

Povestea, citită

Deschide pe YouTube

Cum a fost scrisă

Cartea a fost generată în mare parte de AI, dar după ghidajul meu. Anumite pasaje sunt frânturi scrise de mine. Restul a fost scris cerându-i unui AI să citească blogul ăsta și să-mi înțeleagă stilul de a scrie.

Frânturile mele sunt pasajele scrise la persoana a treia, mai ales cel de la început: „Stătea tolănit și se uita în gol…”. Ele sunt conexiunea cu realitatea.

Pe alocuri se aud chiar propoziții din postările mele vechi, puse acum în gura unui om dintr-o altă lume.

Ce ar putea însemna literatura

Multă vreme, o carte a fost un lucru terminat. Cineva o scria, o dată, iar noi veneam după aceea s-o citim, toți aceeași carte, cu aceleași cuvinte. Autorul era cel care stătea nopțile, iar cititorul era cel care alegea dintre ce exista deja.

Acum se mută ceva. Scrisul nu mai e doar un drum de la gând la pagină, ci și o conversație: ceri, citești, corectezi, ceri din nou. Autorul devine mai degrabă cel care știe ce caută, care recunoaște fraza bună când o vede și o aruncă pe cea care nu sună a el. Gustul ajunge să conteze mai mult decât mâna care scrie.

Asta nu face literatura mai puțin a noastră. Poveștile au fost mereu luate de la alții, spuse mai departe, schimbate pe drum. Ce rămâne al nostru e de ce le spunem și pentru cine. Poate că o carte bună nu va mai fi cea pe care n-ar fi putut-o scrie nimeni altcineva, ci cea în care te recunoști, chiar dacă nu tu ai bătut fiecare cuvânt.

E posibil ca arta viitorului să nu existe în momentul în care vrei să o consumi. Să apară la cerere, după gustul și preferințele tale.