Înainte de a pleca spre Austria atunci când am făcut un mic plan am observat două lacuri accesibile din capătul gondolei situată la distanță foarte mică de Ehrwald.
Ne-am urnit în acestă direcție pe 15 august autnci când jumătate din austrieci și nemții din sudul Germaniei păreau să fie la plimbare datorită zilei libere. Ne-am strecurat și noi printre ei.
Aș fi vrut să putem urca până într-o șa situată la 2200 de metri și să traversăm în partea opusă dar știam că șansele sunt mici având în vedere diferența de nivel dar și lungimea traseului. Dar am pornit cu gândul că facem cât putem și că ne vom întoarce când nu mai putem.
Din capătul superior al gondolei am pornit spre primul lac pe un drum forestier ce avea scurtături prin pădure. Chiar dacă era destul de cald urcarea a fost plăcută. Pe lângă noi au trecut foarte mulți oameni cu bicicleta. Nu le-aș zice neaparat cicliști pentru că mai toate erau electrice. Avantajul unei astfel de bicilete e că deschide traseele montane celor care nu sunt foarte antrenați sau care sunt trecuți de o vârstă. Pănă la urmă e o modalitate de a te bucura de natură chiar dacă puriștii consideră fenomenul o blasfemie. Sper să mai pot merge vreo 30 de ani pe una clasică pănă o să am nevoie de o așa bicicletă.
Încet, încet printre “cicliști” și alți drumeți am ajuns la primul lac. Deschiderea spre Zugspitze era foarte largă. În fața noastră se zărea poteca abruptă către următorul lac. Dacă până acolo a fost relativ ușor din acel punct efortul era susținut. Încet, încet am ajuns într-un punct destul de aglomerat unde era o cabană foarte aglomerată. Ne-am retras într-o margine pentru câteva poze iar mai apoi am hotărât să facem cale întoarsă. Efortul pentru a ajunge în șaua situată deasupra lacului ar fi fost mult prea mare. M-am bucurat totuși că am reușit să ajungem până aici.
La coborâre ne-am oprit la o cabană pentru o nefiltrată. Mi se pare că se potrivește foarte bine culoarea berii pe fundalul Alpilor. Până la urmă eram în concediu și trebuia să ne bucurăm de munte și de vreme. N-aveam nici un record de bătut și nici vreun obiectiv de atins. Pur și simplu ne-am dorit să ne bucurăm de natură și fix asta am făcut în această zi.
La final am adunat peste 15 kilometri de plimbare cu peste 500 de metri diferență de nivel în jurul celor două lacuri situate la poalele vârfului Sonnenspitze. Aș putea asemăna zona destul de mult cu Retezatul dacă e să compar geomorfologia celor două masive. Dar cu siguranță că în Retezat e mult mai sălbatic. Una peste alta o zi reușită.
