Locuri de la munte, prin Banat sau aiurea

Iezer-Godeanu

22 iulie 2013 · Munții Godeanu

Chiar dacă nu toată lumea dorește se mai întâmplă și lucruri frumoase și care cel puțin în teorie ar trebui să adune oameni și să-i facă să colaboreze. Asociația crescătorilor de animale din comuna Domașnea a desfășurat în acest început de an un proiect de construcție a unei stâni refugiu la limita dintre munții Cernei și munții Godeanu și anume lângă lacul Iezer de la poalele vârfului Olanu(cel mai înalt vârf al munților Cernei). Având în vedere efortul susținut din ultimele luni și logistica impresionantă acest moment evident că trebuia sărbătorit iar sâmbătă dimineața cu tractoare și mașini de teren câteva zeci de persoane împreună cu o serie invitați din diferite medii au urcat să vadă această stâna și să sărbătorească momentul.
 
Stâna are vedere spre vârful Godeanu și spre văile de la poalele acestui vârf. E o construcție impresionantă având în vedere poziționarea la o asemenea altitudine. Spun, probabil fără să mă înșel, că este cea mai mare stână construită vreodată în Carpații românești.
 
Ajungem undeva la prânz la stână. Soarele bătea frumos peste Godeanu. Lume multă adunată, multă veselie. Chiar și niște muzicanți cântă melodii consacrate pentru această zonă precum: "Frunzulița firul ierbii" sau "Doina oilor". Muntele se umple de veselie și de voie bună. Asistăm la o sărbătoare câmpenească în toată regula. Părăsim pentru 1 oră stâna și într-o urcare rapidă ajungem pe Olanu de unde admirăm creasta Cernii, Oslea Românească și Piatra Cloșani.
 
Preotul din Domașnea a venit și el să binecuvinteze această construcție printr-o slujbă la care a participat întreaga asistență. Între timp se mai construiește și o masă din țăpligi și scânduri de lemn unde se poate sta și admira peisajul. Mai spre seară o parte dintre oameni pleacă rămânând doar o mică parte dintre cei ajunși peste zi. Aprindem un foc chiar lângă stână și stăm la o gură de răchie până spre ora 11. Ne retragem la cort mai apoi iar a doua zi dimineața în aproximativ 3 ore facem un traseu dus-întors până pe vârful Godeanu. Ceața ce acoperea partea dinspre Valea Cernei nu a permis o vedere prea bună de pe vârf dar chiar și așa priveliștea cu valurile de ceață era încântătoare. Vântul dinspre Țarcu ținea ceața în cealaltă parte a crestei într-un spectacol formidabil. Zăbovim preț de câteva minute pe vârf dar din cauza frigului hotărâm să facem cale întoarsă. Ajungem din nou la stână, luăm rucsacii lăsați de dimineață acolo iar mai apoi continuăm pe drumul forestier până la mașină. Bucata asta de forestier după coborârea de pe Godeanu îmi pune picioarele la încercare așa că ritmul scade destul de mult. Într-un final ajungem și după încă o oră și jumătate suntem la Domașnea. Paul pleacă spre Timișoara imediat iar eu mai zăbovesc până spre ora 8 când mă urnesc și eu.
 
Această stână va fi în permanență deschisă turiștilor în toate anotimpurile. Singura rugăminte ar fi aceea de a păstra curățenia și a lăsa lucrurile așa cum au fost găsite. Se vor lăsa și lemne pentru cei care doresc să se aventureze și în perioada iernii. Mai sunt de montat ușile și geamurile și de făcut niște priciuri pentru a permite găzduirea celor care vor dori să înopteze aici. Sper să reușesc să fac o vizită aici în perioada hivernală dacă drumul o va permite și troienile nu vor fi așa de mari. Până atunci de ce nu un weekend relaxant lângă stână mai spre toamnă.
 
Mulțumirile pentru reușita acestui proiect se datorează tuturor celor care s-au implicat de-a lungul acestor luni. A fost un efort mare la adunat de piatră, la ridicat zidurile, la adus și montat lemnul și la acoperirea stânii cu șendrilă. Totul este realizat din materiale ecologice: piatră, pământ, cuie și lemn pentru a respecta întrutotul idea de concept ecologic integrat în peisaj. Iată că după atâtea mii de ani această tradiție continuă. Sunt convins că înaintașii celor care au realizat acest proiect ar fi fost mândri să vadă aceste lucruri întâmplându-se.
 

 

Etichete: Inaugurare, Lacul Iezer, Stâna Iezer-Godeanu