Sasc de Stria

Pentru că ne-a prins concediu fără încălțări de munte într-una din zile am decis să dăm o fugă până în Cortina d’Ampezzo. Pe acolo n-am mai fost dar mă așteptam să găsesc magazine de profil. Prin Timișoara oricum greu găsești magazine de profil care să mai și aibă ceva.

Din Val Badia se ajunge în Cortina prin pasul Falzarego. Urcarea din La Villa prin San Cassiano până sus în pas e superbă. Coborârea până în Cortina parcă nu e așa de spectaculoasă. Orășelul fiind mai măricel e și mai agitat și mai aglomerat. Dacă ar fi să mai merg în Dolomiți cam tot pe lângă grupul Sella aș sta.

Nu ne-am învârtit prea mult. Am găsit un loc de parcare și am vizitat câteva magazine. Am găsit repede ce ne-a trebuit și am făcut cale întoarsă. Aici am văzut pentru prima dată în vreun magazin Amanita Caesarea de vânzare. Cred că e foarte apreciată. Stăteau frumos într-un coș expuse la intrarea într-un magazin alături de Boletus Edulis

Terminând repede treaba și lămurindu-mă cam ce-i și cu Cortina asta am pornit înapoi spre Val Badia. Vremea era bună și papuci aveam așa că ne-am oprit în pasul Falzarego și am pornit spre Sasc de Stria. Un vârf de vreo 2000 și ceva de metri accesibil direct din pas dintr-o parcare mare și liberă. Tot în pas e și un muzeu ce amintește despre ce lupte au fost duse în primul război mondial. Urmele tranșeelor sunt vizibile și acum iar povestea luptelor date aici e incredibilă. S-a ajuns până acolo încât italienii au dinamitat un munte cu totul folosind vreo 5 tone de explozibil. E bine că acum e liniște și pace pe acolo. Nu se bate nimeni, nu se împușcă nimeni, lumea e pașnică și se plimba în liniște. Bine nu chiar toți pentru că unii au rămas blocați într-un perete stâncos din masivul Lagazuoi. Sincer nu am nici cea mai mică idee cum au ajuns acolo dar cert e că un elicopter s-a chinuit vreo jumătate de oră să-i scoată de acolo. Pilotul respectiv sigur avea big balls pentru că operațiunea era extrem de riscantă cu niște manevre chirurgicale.

Atunci când stai cocoțat pe un vârf mai mic cu atâtea vârfuri de peste 3000 de metri în jurul tău priveliștea e parcă și mai spectaculoasă. Apuci să vezi și să observi mai bine totul în jurul tău. Așa că nu ne-am grăbit. Oricum magazinul de biciclete de unde trebuia să-mi iau un lanț deschidea mai pe după-masă. Așa ca am stat și am contemplat muntele cu gândul la istorie.