Acum vreo 10 ani am parcus un traseu pe valea Râului Alb de la Armeniş, spre Ţarcu iar de acolo mai departe spre Godeanu şi Olane. La un moment dat pe traseu ţin minte că am dat de un indicator turistic care semnala direcţia de mers înspre Şaua Iepii. Nu ştiu cum am făcut dar n-am reuşit să ajung pe aici de atunci dar acel loc a rămas un reper obligatoriu la care trebuia să ajung. Inclusiv astă-iarnă ne-am propus să încercăm o plimbare până acolo. Evident că nu aveam şanse de la Poiana Mărului în decembrie când ziua e cea mai mică. După tura de pe Ţarcu de acum 2,3 zile iată că ne trezim de dimineaţă şi pornim la drum. Drum foarte bun, bine marcat până la Caransebeş, o centură excelentă a Caransebeşului iar mai apoi înspre Haţeg o bucată de vreo 30 de kilometri de drum prin localitate cu limită de 50 km/h. Un pic exasperant mai ales la întoarcere cu soarele în faţă. Drumul înspre barajul de la Gura Apelor destul de bun dar în partea de sus într-o stare destul de degradată. Cotim prin partea dreaptă a barajului pe drum forestier şi înaintăm vreo 7-8 kilometri. Din informaţiile culese de pe blog-uri ştiam că totuşi intrarea în traseu este undeva la 4.5 kilometri de la baraj. Facem cale întoarsă şi la un moment dat dăm de traseu. Imediat ce intrăm în traseu observăm şi indicatorul bandă roşie care urcă până în şa.
Pe partea stângă e un loc umbros bun de lăsat maşina iar intrarea în traseu, fix înaintea unui zid de susţinere a drumului forestier.
La ieşirea din pădure pe o potecă ce duce la două izvoare destul de puternice se deschide foarte frumos valea Corciova. Până la ieşirea din pâdure am făcut ~40 de minute. La coborâre am făcut doar 20 pentru că am făcut o uşoară alergare. Un alt lucru demn de menţionat aici este perspectiva ce se deschide spre vârful Gugu. Doar aşa cred că poţi realiza ce impunător este acest vărf prin văile ce pleacă de la poalele lui. Se distinge bine şi traseul ce urcă spre Gugu de la Gura Apelor. În caz de nevoie există şi o stână ce poate fi folosită ca refugiu în caz de vreme rea. Vara e locuită şi sunt ceva câini de care trebuie să te fereşti dar oricum mie mi s-au părut destul de blânzi în comparaţie cu cei de prin Godeanu.
Apă am găsit în apropiere de şa într-o mică fântână acoperită.
Din şa cotim la dreapta, dăm de jnepeniş iar de aici urcăm direct în sus după ce arunc o privire pe GPS-ul de la telefon. Ajungem sus şi rămânem uluiţi de perspectiva ce ne apare în faţă. De la crestele Retezatului în stânga până la Muntele Mic trecând prin creasta Godeanului cu toate vârfurile: Paltina, Galbena, Gârdomanul, Scărişoara, platforma Borăscu. Vârfurile din Ţarcu: Baicu, Nedeia. Aici s-ar putea ţine o lecţie de geografie practică de mare efect.
Prognoza meteo nu indica ploaie însă temperaturi scăzute. A trebuit să punem pe noi hainele pentru că bătea un vânt zdravăn. Era şi destul de frig, probabil undeva la 4-5 grade. Dinspre valea Bistrei veneau valuri de ceaţă.
Lacul Netis e probabil un lac stiut de foarte putina lume. Stiam de existenta lui de pe Google Earth. Şaua de deasupra căldării unde se află lacul este şi punctul de unde decidem de să ne întoarcem. Cam asta am plănuit să facem şi de aici am făcut cale întoarsă. La acest lac se poate ajunge în aproximativ 2-3 ore aşa că e un loc bun şi de campat. Mă miră că pe aici vezi atât de puţină lume. Nu am întâlnit pe nimeni cu excepţia unui grup de 7 motociclişti. Mă deranjează prezenţa lor prin acele locuri pentru că fac un zgomot infernal care nu cred că face bine nimănui. Nici celor care se sinchisesc să ajungă până aici în speranţa că pot auzi doar vântul, nici sălbăticiunilor de prin văile din munţii Ţarcu. Probabil ar trebui iniţiat un proiect de lege în acest sens care să limiteze acest gen de turism.
Barajul de la Gura Apelor era golit de apă. Nu am idee dacă l-au golit de nevoie din cauza secetei sau dacă fac anumite lucrări.
Drumul forestier până aici într-o stare acceptabilă. Poate ar fi bine dacă intrarea în traseu s-ar putea marca mai bine pentru că e un pic greu de găsit. În rest un traseu ce urcă aproape 1000 de metri diferenţă de nivel într-o perioadă relativ scurtă(2-3 ore). Am lăsat pentru data viitoare lacul Bistra pentru care ne mai trebuia încă vreo oră de mers. Una peste alta un traseu de o zi cu rucsăcel de tură recomandat oricui are chef de o plimbare prin munţii Ţarcu. Există cazare pe vale mai jos pentru cei mai pretenţioşi dar se poate sta şi la cort. Cred că aici ar fi interesant de venit şi iarna pentru că e un traseu relativ scurt chiar dacă maşina rămâne la baraj.
