În acest an mi-am propus să continui seria de explorări prin Banatul Montan pentru că există suficient de multe variante pe unde nu am umblat. În urmă cu vreo 3 ani am parcus o traversare frumoasă din valea râului Iardașita în valea râului Sferdin. Știam că e posibil să poți lega vala Sferdinului cu Valea Almăjului așa că mi-am propus să o parcurg. Dealurile care se vâd atunci când traversezi drumul care leagă Iablanița de Bozovici pe partea stângă îndeamnă la aventură. Sunt prea puțin umblate și cunoscute.
Am plecat de această dată duminica pentru că sâmbăta vremea n-a fost grozavă. Am pornit din Iablaniț, am traversat drumul de legătură asfaltat dar în stare proastă care îl leagă de Mehadia iar de acolo am început lunga cățărare. M-aș fi așteptat să fie mult noroi dar nu a fost. A fost în schimb zăpadă pe anumite porțiuni. Aproape imposibil să nu vezi faună sălbatică pe aici. De această dată am văzut un cerb și o ciută furșișându-se prin desișul pădurii.
Cățărarea se termină într-un punct unde dăm peste un fel de colibă. De acolo drumul se continuă probabil spre Putna. Va trebui cu siguranță încercat într-una din turele viitoare. Noi am făcut spre dreapta printr-o serie scurtă de urcări coborâri într-un areal în care s-a exploat foarte mult. Pădurea cu siguranță a fost frumoasă și bătrână dar nu prea a mai rămas nimic din ea. Aici nu e parc național, nu sunt obiective majore. Muntii Almăj sunt o zonă ce a fost și încă este împădurită de care nu prea e curios nimeni.
Zona sălbatică și lăstărișul au făcut loc unor deschideri largi și zonelor de pășunat. Muntele Mic/Țarcu dar și creasta munților Cernei se vedeau într-un mare fel pe această bucată lungă de câțiva kilometri pe un drum drept ca-n palmă pe care bicicleta curgea repede la vale. Superbă toată această bucată care se termină abrupt într-o porțiune tehnică în valea unui râu. Acolo luăm o mică pauză și lenevim la soare. Urmează o altă bucată scurtă în urcare printr-o mică pădure de brad iar apoi cireașa de pe tort: o coborâre lungă de câțiva kilometri pe un drum perfect până jos în Petnic. Aici e foarte clar că mai trebuie venit și văzut cam ce legături există către Putna/Pregheda. E mult de explorart pe aici.
Din Petnic un mic hop până în Iablaniția iar de acolo înapoi la Timișoara cu gândul la o nouă traversare într-un alt masiv din munții Banatului. N-am mai umblat de mult prin munții Aninei. Trebuie să găsim o variantă neexplorată pe acolo.
