Locuri de la munte, prin Banat sau aiurea

2 ture pe 2 roți

29 iunie 2014 · Bicicletă · Bicicletă Munții Semenic

Mă gândeam la o tură în Retezat la sfârșit de săptămână. Dar n-a fost să fie săptămâna asta. Sâmbătă de dimineață m-am dus cu ai mei să terminăm de îngropat cucuruzu. N-am mai fost la săpat de foarte mulți ani. A picat bine și am avut spor așa că pe la ora două am terminat. Nu arată foarte bine cultura dar nici rău. Sper să se facă de un cucuruz fiert și de o coleșă.

Așa că ajungem acasă luăm prânzul și după prânz nu zăbovesc prea mult și mă urc pe bicicletă. O iau în direcția Cornea iar de aici spre Cuptoare. O urcare zdravănă până la Mehadica iar apoi până la Luncavița. Drumul e circulabil dar cu unele porțiuni proaste. De la Luncavița iau în primire o altă bucată care după celelalte două scot complet untul din mine. De aici coborârea până la Teregova și înapoi peste dealul Domășnii acasă.

Deși acest drum și aceste localități sunt foarte aproape de Domașnea n-am apucat să ajung pe aici până acum. Perspectiva e poate chiar mai interesantă ca la Domașnea pentru că de aici se văd atât munții Țarcu dar și Culmea Cernii-Vâr și ultima bucată a munților Cernei care se termină cu vârful Arjana. Apusul în stânga și crestele în dreapta dădeau poftă de pedalat. După două ore și un pic ajung la Domașnea. Mă opresc și sorb două beri cu o sete năprasnică după acest efort.
 

A doua zi dimineața mă trezesc pe la 7:30 și pornesc spre Valea Almăjului. Dacă în tura de ieri am mai fost deranjat de trafic aici în Almăj e cu totul altceva. Cred că e unul din cela mai bune locuri de dat cu bicicleta și orice amator de ciclism nu ar trebui să ocolească zona. Ajung la intersecția cu Lăpușnicel, mă echipez și încep urcarea spre Șumița. Drumul între Lăpușnicel și Șumița e într-o stare foarte bună. Urcare e zdravănă și împing serios o diferență de nivel de peste 300 de metri în 7 kilometri. Șumița este un sătuc cocoțat în vârful dealului iar locuitorii de aici au origini cehești. Bănățenii îi numesc pemi. Șumița e unul din satele pemești împrăștiate în Munții Almăjului.

De la Șumița cobor înspre Putna urmând drumul de căruță ce coboară aici. Diferența de nivel urcată până aici de data asta o cobor. Deși stau cu mâinile bine strânse pe frâne și ghidon mă bucur de această coborâre ce-mi pune din nou frânele la încercare. Ajung la Putna, merg în curtea mănăstirii de aici unde zăbovesc câteva minute iar de aici din nou pe asfalt o coborâre pe care  îmi vine să chiui de plăcere. În 5 minute ajung la șoseaua Bozovici-Iablanița și trecând prin Cheile Prigorului ajung la Borlovenii Noi. De aici mă cațăr pe dealul Țărovei într-un ultim efort. Ajung înapoi la mașină și mă întorc la Domașnea.

Au fost două zile de week-end cu două ture de bicicletă excelente. Săptămânile următoare vor urma și alte incursiuni în Almăj. Această zonă așteaptă să fie descoperită pe 2 roți.