Băranu
A venit iarna și odată cu ea zăpada. Munții par pustii fără zăpadă dacă îi privești de departe în aceste zile. Dar cu cât te apropii mai mult de poalele lor cu atât crește și uimirea atunci când vezi zăpezile de altădată ascunse bine și ferite privirilor.
Zi de duminică și ce poți face duminica în concediu dacă nu mergi la munte? E cumva o stare naturală să vrei să mergi și să simți aerul curat și rece de munte. Ne urnim cu gândul să ajungem la stâna inaugurată astă vară în Godeanu lângă lacul Iezer.
Ajungem la cabana silvică de unde mai înaintăm 1 kilometru. Din acel punct mașina nu mai vrea să urce așa că o luăm încet la pas pe drumul forestier. Șansele de a ajunge la stână erau mici în acest condiții pentru că și zăpada era parcă tot mai mare odată cu înaintarea pe traseu. Crestele munților erau dezgolite dar în văi și la poale zăpada bătea înspre 40 de centimetri. Înaintarea destul de greoaie. După vreo 8 kilometri de urcare și vreo 850 de meri diferență de nivel ieșim în golul alpin. Soare, nici un strop de vânt și vizibilitate foarte bună. Din păcate e momentul din an când ziua e cea mai scurtă iar noi ne apropiam bine de ora 14:00 după vreo 5 ore de urcat. Practic devenea imposibil să ajungem la stână și să ne întoarcem în timp util înapoi având în vedere starea traseului. Așa că stăm vreo 30 de minute să admirăm peisajul, facem câteva poze și o luăm înapoi la pas. După vreo 3 ore ajungem înapoi fix înainte să se întunece. Pe drum ne oprim să încălzim niște apă pentru că era prea rece să o bem așa. Și cum nu mai aveam mult până la mașină încălzim și un pic de răchie fiartă.
Ajungem la cabana silvică unde paznicul urla de cu zor la un mistreț care s-a apropiat de cabană. Din păcate nu am apucat să-l vedem. Coborâm înapoi și după încă vreo 2 ore ajungem la Domașnea. Pe drum s-au format niște cratere uriașe din cauza gheții și fără o mașină de teren era imposibil să treci.
Din păcate n-a fost să fie chiar până la stână dar muntele nu pleacă din loc așa că așteptăm și alte ocazii. Planurile pe termen scurt ar fi că de Crăciun vom merge la o tură de ski la Văliug iar pe 28 dacă și vremea ține cu noi vom încerca să urcăm pe vârful Vlașcu Mic din Munții Cernei.




















