Locuri de la munte, prin Banat sau aiurea

Deasupra norilor

15 decembrie 2013 · Ski · Ski pe pârtie

Dacă săptămâna trecută ne-am întors bosumflați de la Muntele Mic de data asta vremea se anunța bună și zăpadă părea să fie așa că pe la 8 am plecat de la Domașnea. Drumul a fost în stare bună până după Borlova dar de acolo porțiuni de gheață.
 
Urcăm sus cu telescaunul-ul după ce aflăm că nu ne putem face nevoile pentru că nu au apă la toaletă(ce or fi făcut toată vara nu știu). Lume destul de puțină așă că nici la teleski n-am stat la coadă. Pârtiile în stare relativ bună dar cumva aceeași lipsă de interes pentru că atât pe Borlova cât și pe Valea Soarelui erau porțiuni de iarbă. Puteau foarte bine să împingă niște zăpadă din laterale și să o bătătorească iar în caz că nu mai ninge să poată trage de zăpada asta până la următoarea zăpadă. Și dacă mergea cineva cu lopata și tot rezolva ceva.
 
Dacă pe lângă drum copacii erau acoperiți de zăpadă în partea de sus din cauza soarelui aceștia erau curați. O mare de nori acoperea întreg Banatul atât în partea de pustă dar și toată zona montană. Porțiunile mai înalte dinspre Semenic sau Munții Almăj părea niște insule în imensitatea lăptoasă. O delectare totală să privești de sus acest fenomen. Părea un scenariu desprins dintr-o poveste fantastică.
 
Dacă în presă au apărut unele informații despre anumite lucrări la noi instalații de transport pe cablu iată că până la urmă am dezlegat misterul. Există în derulare 2 proiecte ce presupun montarea a 2 telescaune. Unul în stânga actualei pârtii Nordica și care am înțeles că va fi construit de cei de la Muntele Mic Online. Al doilea e construit de Dunca și care pleacă cumva paralel cu linia ce unește capetele celor trei teleski-uri existente.
 
Am aflat detalii direct de la Dunca care era și el la ski pe Nordica. S-a oferit să ne urce până în capătul viitoarei pârtii pe care urma să coborâm iar de jos să ne recupereze cu snow-mobilul. Traseul viitoarei pârtii a fost bătut de cu dimineață. Eram foarte interesat de configurația traseului așa că n-am zis nu. Practic odată montant acest telescaun va permite coborârea pe 2 variante. Partea de sus e destul de lină dar în partea de jos are o bucată mai solicitantă. GPS-ul a fost pornit așa că la consultarea ulterioară a datelor adunate de-a lungul zilei pot spune că lungimea viitoarei pârtii e undeva la 2.3 km(detalii în fotografia din partea de jos a postării). 
 
Punctul de plecare e la marginea pădurii în partea de jos și pare un loc foarte frumos de pauză între turele de ski. Dunca zicea că vrea să facă o zonă cu mese/scaune și o scenă. Mă gândeam că ar suna foarte bine ceva muzică tradițională austriacă în asemenea condiții. Oricum mare păcat că au plecat austriecii de prin Banat și s-a umplut de olteni.
 
La întoarcere am mers să-l recuperez pe taică-miu de la o pomana porcului de la Herculane și din cauza unui accident a trebuit să aștept preț de 30 minute. Am asistat cum animalele dint-un microbuz de MH au aruncat absolut tot ce au avut în mașină pe jos. Pungi, sticle, șervețele, bucăți de ambalaj. Aruncau fără nici un fel de jenă și nu doar unul ci toată grămada de olteni înghesuită în mașină. Mi-am amintit că m-a sunat Sergiu să povestim un pic de meciul de handbal ce l-au avut româncele cu nemțoaicele. Zicea că pur și simplu nu puteau mai mult ale noastre. Cred că se întâmplă același fenomen. Nu pot mai mult. E o lipsă crasă de educație la acești oameni. Și din păcate nu mai ai cum să-i schimbi. Sunt convins că asemenea elemente le regăsești și în alte regiuni dar parcă genul ăsta de comportament îl regăsești predominant în partea sudică. Tot din partea sudică vine și toată spuma maneliștilor care se pare că tinde să devină sub-cultură predominantă și care acaparează segmentele tinere din restul regiunilor.
 
Sunt prea mulți oameni de genul ăstora care-și curăță fără jenă la stop toate gunoaiele de prin mașină și prea puțini oameni ca Dunca care ar vrea să facă ceva frumos. Din nefericire indivizii de genul ăsta sunt prea mulți. Mult prea mulți.
 
Din păcate am ajuns minoritari atât din punct de vedere etnic dar și cultural într-un Banat invadat de țigani și olteni care vociferează tot mai tare. Dar Banatul suportă și merge mai departe în așteptarea unor vremuri mai bune pentru că a fi bănățean e o stare de spirit și de-abia după aceea o asociere cu o etnie sau alta.