Locuri de la munte, prin Banat sau aiurea

Cioaca Înaltă

28 februarie 2015 · Munții Mehedinți · Ture de iarnă

Da, parcă tot aici prin munții noștri e mai bine. E bine și-n industria de ski dar parcă nu simți cu adevărat natura în lipsa senzației de izolare pe care o oferă în cea mai mare parte a lor Carpații.
Aleg pentru acest sfârșit de săptămână o destinație mai puțin cunoscută și umblată deși există un traseu marcat. Și mai interesant e că deși am trecut deja de câteva ori prin Cerna-Sat nu știam de acest traseu. Informațiile sunt aproape inexistente pe Internet cu excepția câtorva fotografii și descrieri sumare. Este vorba de vârful Cioaca Înaltă din Munții Mehedinți(1137 m.). Acești munți sunt relativ joși în comparație cu vecinii lor Godeanu și Cernei dar sunt extrem de spectaculoși. Acest lucru se datorează faptului că în marea lor majoritate sunt calcaroși. Sunt mărginiți de cursul Cernei, bazinul Motrului și de podișul Mehedinți având o orientare oarecum liniară în continuarea munților Vâlcan. Aici regăsim obiective foarte cunoscute precum Crovurile sau Cheile Țăsnei dar există o multitudine de alte trasee. Cel mai înalt punct este Vârful lui Stan(1466 m.). Vârful pe care am fost astăzi e situat în extremitatea nord-vestică iar accesul e posibil fie dinspre Cerna-Sat fie dinspre Motru-Sec.
Așadar pe la 7 mă trezesc doar ca să văd că plouă destul de tare. Meteo-blue zicea că șansele de ploaie ar fi undeva la 10%. Nu prea se potrivea prognoza dar simțeam că la un moment dat se va opri și înspre după-masă urma să se însenineze. Așa că pornim prin ploaie spre Cerna-Sat. Ploaie care se oprește abia după ce ajungem acolo. Drumul trece pe Valea Cernei iar topirea zăpezilor și ploile transformă călătoria într-un fel de ruletă rusească. Pietre, pietricele și bolovani pe drum și pe marginea lui te fac să te gândești că e posibil să te trosnească și pe tine una dintre ele. Sectorul mai îngust de după motel Dumbravă se dovedește extrem de periculos și la un moment frânez brusc pentru că în fața mea la 2-3 metri distanță pică un grup de 4-5 pietre. Practic am rămas cu parbrizul/capota întregi datorită unei fracțiuni de secundă. O pun pe seama Sâmtoagerilor sărbătoriți azi și merg mai departe. Am dat de pomană din colăceii în formă de potcoavă făcuți de mami după ce am ajuns acasă. Dacă îmi amintesc bine anul trecut cam în aceeași perioadă ne-am întors din drumul către stână după ce s-a rupt roata la mașina cu care eram.
Trecem de ploaia de bolovani și intrăm în ploaia de gropi. Drumul spre Cerna-Sat de la bifurcația cu drumul către Baia de Aramă aproape că nu mai poate fi considerat drum. Sunt sute gropi peste tot. Sunt vreo 12 kilometri pe care îi faci în 50 de minute. Probabil o să mai vin doar cu bicicleta pe aici până pune cineva mâna să-l repare. După ce trecem de școală la mică distanță vedem puntea peste Cerna așa că parcăm și începem echiparea. Stăm vreo 5 minute de vorbă cu un om al locului și aflăm că de fapt școala nu mai există din cauza lipsei copiilor. Aflăm detalii și despre traseu. Odată echipați trecem puntea peste Cerna, trecem pe lângă câteva case și începem urcarea prin pădure. Câteva curbe, stânga-dreapta și ajungem sus. Aici intrăm în zăpadă destul de mare, apoasă. Continuăm pe o potecă care ne scoate în șaua de legătură între Cerna-Sat și  Motru-Sec. O priveliște absolut demențială 360 de grade împrejur. Oprim lângă 2 cireși unde se afla și o scândură pusă pe post de bancă și aici bem o gură de ceai de afine de Godeanu. Cotim spre stânga și trecem pe lângă niște fagi iar apoi ne oprim preț de câteva minute la o mică colibă unde probabil stau animalele oamenilor pentru că niște nori mici deasupra noastră mai aveau ceva de golit. Încă un mic efort și suntem în vârf. Deschiderea către Piatra Cloșani și valea ce o separă de vârful pe care ne aflam este de necrezut. Soarele făcându-și loc și el printre nori începe să încălzească locul și îndeamnă la fotografii. Nu doar Piatra Cloșani ci și toată creasta Munților Godeanu-Cernei se văd absolut incredibil fiind acoperite în întregime de zăpadă. Practic de la 1700 de metrii în sus e zăpadă într-un strat compact foarte mare. Kilometri întregi pentru ski de tură și probabil un paradis încă puțin cunoscut și descoperit în acest sens. Cerna-Sat dar și Cornereva sunt cu siguranță puncte bune de pornire. Stâna din Godeanu cred că ar fi un bun punct de retragere peste noapte. Deocamdată suntem la stadiu de planificare dar sper să trecem la stadiul de implementare cât mai curând.
Unul din motivele pentru care am vrut să vin până aici e poziția și perspectiva oferită de acest loc. Efortul relativ mic merită pe deplin fiind recompensat de priveliști amețitoare în toate direcțiile. Diferența de nivel a fost de doar 600 de metri.
Un alt lucru care merită amintit și care mi-a sărit în ochi aici e multitudinea de sălașuri ce se observau înspre pârâul Capra și Motru-Sec. Unele dintre ele, pe lângă care am trecut, păreau populate în afara sezonului de iarnă. Mi s-a părut foarte interesant modul în care oamenii de aici făceau clănile(căpițele) de fân în vârful copacilor. Da, efectiv tăiau copacii în așa fel încât să poată pune fânul pe crengile rămase după ce aveau grijă să le reteze în felul în care trebuia. În felul acesta, după ce îngrădeau locul, puteau lăsa animalele în voie fără grija ca proviziile să fie împrăștiate de animale. Felul acesta oarecum ciudat de a le face creeau impresia unei lumi absurde, suspendate, ireale. Mă simțeam ca făcând parte dintr-un tablou al unui pictor abstract.
După baia de soare și o lungă pauză pe vârf facem cale întoarsă pe același traseu până jos în Cerna-Sat. Cu siguranță că trecerea din Cerna-Sat până la Motru Sec o voi face și pe bicicletă așa că nu rămâne decât să înceapă sezonul. Simt că o să fie multă treabă la pedalat anul ăsta. Din Cerna-Sat reluăm drumul prin gropi. Dar nu mă enervez că nu are sens. Pun "Wish you where here" și calm într-a doua o luăm înapoi spre casă.
PS: cred că n-ar strica un indicator în Cerna-Sat către Cioaca Înaltă chiar dacă marcajul cu triunghi albastru e foarte bun. E un traseu frumos și abordabil aproape de către oricine fiind foarte aproape de Cheile Corcoaiei, un alt obiectiv mult mai cunoscut și mai vizitat.

Etichete: Munții Mehedinți